Ce am scris despre...
Astăzi sunt soare. Un soare cald și strălucitor, cu papion la purtător. Sunt fericire și recunoștință pentru toate cărțile, culorile și formele din jurul meu. Sunt iubire pentru oceanul de cunoștințe în care înot în fiecare zi alături de pești și balene prietenoase care-mi dau ”Bună dimineața!”. Azi sunt pace și speranță pentru că știu că într-o zi mă voi întoarce într-o casă primitoare în care să vă strâng în brațe atunci când în sfârșit veți trece din nou pragul casei mele. Până atunci, ce ziceți, vă trimit și vouă un borcan de bucurie? Sau un sac?
Bun venit, dragi copii și părinți!
Astăzi voi fi pentru voi Librarul cu papion. Tocmai am coborât de pe un curcubeu din jeleu și m-am pregătit să vă întâmpin așa cum se cuvine. Virtual, dar cu inima strâns lipită de ecranele voastre. Și-mi bate atât de repede inima tic-tic, tic-tic, pentru că știu că din nou am ocazia să vă vorbesc despre cele mai frumoase portaluri magice și tărâmuri de basm. Astăzi am ”misiunea” cea mai importantă și anume aceea de a vă face cunoștință cu cartea mea preferată, adică o nouă poveste care să vă îmbie la joacă și lectură, la creativitate și distracție.
Pentru mine cărțile de povești pentru copii nu sunt doar coperți și hârtie, așa cum nici casele nu sunt doar pereți și podele. În mijlocul cărților mele mi-am făurit un castel, un palat, și zilnic eu vizitez câte o cămăruță care mă conduce în grădini cu fluturi și flori: narcise-napcise, trandafiri- tadamfiri sau zambile-zorile. Uneori navighez pe mări spumegânde la cârma unei nave, sau zbor în spațiu, cât să fac o poză cu Saturn (să știți că nu e prea prietenos, dar să nu spuneți nimănui).
Știu, mami zice că nu am voie prea mult cu telefonul, însă eu știu că și tehnologia ajută puțin în dezvoltarea unui copil, la fel ca și multitudinea de cărți ilustrate cumpărate de către părinți. Și uneori cele două trebuie să se ajute, așa cum mami ajută copilul la activități. Da, cărțile sunt portaluri spre lumi de vis, însă uneori, tehnologia ne poate ajuta să ne folosim mâinile mai bine și să cunoaștem lucruri noi. În cazul de față, mă ajută și vă ajută să aflați despre o carte deosebită, care tocmai se deschide șiii…
Badabam- badabum, apare cartea aaaaaa…cuuuuummmmm!
Din noianul de cărți pentru copii, cartea de azi, dragilor, se numește Aventuri în Țara Virtuților. Dragi copii, știți voi oare ce sunt acelea virtuți? Să fie oare… ardei iuți? Doi-trei sau poate chiar mai mulți? Să fie munți de ardei iuți? Nu, dragi copii, virtutea-n sine, e să alegi să faci un bine.
Și cum tuturor le place binele, pacea și bucuria, astăzi o să intrăm într-o lume magică, feerică, de basm, mai exact în lumea virțuților. Sunteți oare pregătiți pentru o poveste cum nu s-a mai văzut?
Dragi copii și părinți, Emma, personajul principal al cărții de azi, este un copil ca voi. De ce ca voi? Pentru că Emma este un copil căruia îi place să se joace, iar în joaca ei, totul e magic și orice este posibil. Vouă vă place să vă jucați? Eu vă spun că mie îmi place la nebunie să mă joc, pentru că jocul pentru mine înseamnă să descopăr lucruri noi și să mă distrez în același timp. Adulții au și numit această idee- învățare prin joacă. Eu prefer să îi spun decoperire, pentru că fiecare copil, să știți, este un inventator – descoperitor.
Ei bine și Emma poate să zboare în spațiu să vadă planetele, poate călători în timp să călărescă dinozaurii sau poate vâna monștri marini cu harpoane de zahăr. Și eu am fost de multe ori pirat și balerină, însă cel mai tare mi-a plăcut să fiu rechin pentru că i-am mâncat toți morcovii mamei și ce credeți, nu m-a certat nimeni. Ba chiar am înțeles că morcovii te ajută să vezi mai bine în întuneric. Eu n-am văzut mai nimic, dar probabil că asta și din cauză că atunci când e întuneric, ca și voi… eu dorm.
Revenind la poveste, Emma are un unicorn magic. Acum serios, cui nu-i plac unicornii? Mai ales unicornii care, ca Lily, vorbesc și te poartă în tot felul de lumi magice? Lily e unică și prietenoasă și mai mult, Lili e cea mai bună prietenă a Emmei. Ia să văd, câți dintre voi aveți un foarte bun prieten?
Ei bine Emma și Lily și-au făcut și mai mulți prieteni, iar eu le-am făcut repede o poză ca să v-o arăt. Ce să facem, de când cu librăria online, trebuie să ne descurcăm să adunăm în fața monitorului toate personajele de poveste care cutreieră dealurile internetului. Așa că iată-i la un loc și mai-mai să nu încapă toți în poză, dar ca să-i adun le-am promis că le dau nițică ciocolățică.
Emma și prietenii ei, virtuțile drăguțele, se întâlnesc așadar în diferite ipostaze, În Țara Virtuților. Ca să îi recunoașteți mai ușor, prietenii Emmei m-au rugat să îi prezint separat. Eu i-am văzut adesea, să știți, pe unde am mers. I-am văzut la cofetărie, când mâncau o amandină, sau în autobuz, oferind locul unei persoane în vârstă. Ba i-am văzut și la școală, vorbind încet când erau întrebați și i-am văzut și la grădiniță, când împărțeau aceleași jucării cu copii de vârsta lor.
Haideți să îi și cunoaștem puțin, pentru a vedea că de fapt ei sunt exact ca voi.
Ia spuneți, cum îl vedeți voi pe Domnul Curaj? O fi ceva cu ambalaj? S-o vinde oare la borcan? Sau într-un sac…la kilogram? Ei bine, Domnul Curaj este un adevărat supererou, cu pelerină și mușchișori- mușcășori, pentru că și-a mâncat cărnița cu legume de la fiecare prânz pus în farfurie de mama. El e mereu acolo când cineva are nevoie de ajutor, însă uneori mai plânge când își lovește degetul mic de la picior în muchia patului sau când calcă pe jucăriile împrăștiate peste zi.
Doamna Iubire e o adevărată zână. Ea e sensibilă și foarte frumoasă și are inimioare în părul lung de prințesă. Uneori doar își mai prinde slime în păr sau plastilină și atunci o chemă repede pe mama să o ajute. Așa că să nu vă mirați dacă la grădiniță auziți o fetită cu părul lung țipând că are ceva în păr…s-ar putea să fie chiar Doamna Iubire.
Domnul Optimism e mereu un zâmbet și mereu are ceva frumos de zis. Chiar și în somn mama îl aude spunând: Nu te teme, mama, va fi bine! Vă spun sincer însă, cred că Domnului Optimism îi e teamă uneori de insecte, pentru că adesea l-am văzut că se ascunde în spatele Domnului Curaj.
Domnișoara Compasiune este de o mărinimie rar întâlnită. Ea ar vrea să ajute pe oricine și mereu are în buzunărelul rochiei câte o mângâiere pentru fiecare. Numai că, fiind atât de preocupată de ceilalți, domnișoara Companiune uită de ea, pentru că de multe ori am văzut că se încalță invers, sau își uită pachetul acasă, ori poartă adesea în picioare șosete din perechi diferite: roz cu verde, galben cu roșu…
Domnișoara Modestie e tare liniștită și suavă și nu uită niciodată să aloce meritele cui trebuie, în vreme ce Doamna Generozitate e în stare să dea oricui, tot ce își dorește și uneori chiar mai mult de atât. O dată cred că a dat unui copil un munte de banane, numai că din greșeală, în loc să pună grămada lângă el, a pus-o peste el.
Domnul Respect mereu este politicos, însă întotdeauna uită să nu își scoată pălăria când bate vântul, iar aceasta zboară, iar Domnul Respect fuge împiedicându-se după ea. Doamna Răbdare își așteaptă mereu rândul și îi place la nebunie să lipească autocolante pe mânuțele ei. Numai că de cele mai multe ori lipește atât de meticulos autocolantele încât când le scoate țipă și plânge de parcă ar fi înțepat-o o albină.
Domnul Sinceritate spune mereu adevărul, iar adesea spune și ce nu ar trebui să spună. Deunăzi povestea tuturor la grădiniță faptul că are lenjerie intimă cu bulinuțe albastre și că a mâncat budincă de purici la micul dejun. În realitate mami îi dăduse o budincă de chia.
Domnul Încredere crede mereu că e incredibil, așa că are acum genunchii și coatele pline de julituri, pentru că s-a crezut și invincibil și a vrut să zboare pe un…porumbel. Domnul Loialitate e cu siguranță un suflet blând, doar că din atâta loialitate stă mereu agățat de fusta mamei și nici c-ar vrea să îi dea drumul. Îl vedeți cu ușurință pe domnul Loialitate lunea când încep școlile și copiii nu vor să plece de lângă părinți.
Ei toți sunt ca voi, au casele lor și activitățile lor și o învață pe Emma cum să se bucure de fiecare întâmplare, într-un mod cât mai delicat. Ba în carte mai găsiți și moduri minunate prin care puteți chema la voi oricare dintre virtuți, ca să puteți spune și altora despre noii voștri prieteni. Și despre noile voastre puteri și virtuți…
De fapt copii, dacă mă gândesc mai bine, și voi puteți fi la fel de bine librari cu sau fără papion, pentru că citind cărțile, le veți putea povesti la rândul vostru. Da, este drept că trăim în epoca digitalizării și am zis deja…e oarecum utilă, însă cartea, copii, oferă adevărata stare de visare. Așa e, petrecem mai mult timp pe telefon, laptop și tabletă și mai puțin răsfoind o carte, dar… Voi știți cum miroase o carte abia tipărită? Ei bine, seamănă puțin cu prăjiturile mamei, când abia le scoate din cuptor. Puteți simți aroma vaniliei, sau a portocalei, puteți vedea glazura sau crema de ciocolată-cociolată, sau puteți simți gustul dulce și suav al prăjiturii. Dragilor, așa e și cu cărțile. Ca și Librarul cu papion, ele sunt o stare. O carte îți pregătește năsucul de mic pentru a simți toate aventurile, o carte te ajută să înveți literele, pe care mai târziu să le scoți singur din sacul tău de creație, o carte îți arată ilustrații care te duc în poveste.
Cărțile sunt porți, dragii mei, iar ca să deschizi o poartă îți trebuie două mânuțe sigure și nu un deget cu care să gâdili un ecran… Iar copii, să știți că o carte deschide și alte porți. Poți crea o activitate după carte (cum am făcut și eu) și poți implica membrii familiei. Îți dezvolți gândirea, motricitatea, capacitatea de a analiza și imaginația, iar toate acestea se strâng în săculețul cunoștințelor tale, din care vei scoate pe pacurs câte ceva…când vei fi adolescent…adult…și chiar în vârstă, pentru nepoței. 🙂
Și să știți că nimic nu se compară cu o librărie pentru copii adevărată, cu geamuri pe care se odihnește soarele, cu vise și ceai, cu joacă și bucurie, însă până atunci, încercăm să aducem cărți prin ideea de librărie online.
Atelierul de croit ghicitori și de găsit virtuți-comori
Dragilor, cum Librarul cu Papion e un prieten bun al copiilor și pentru că el crede în nevoia de petrecere a timpului în moduri cât mai frumoase, am pregătit pentru voi și un mic joc care să vă stimuleze atenția și creativitatea. Tot ceea ce aveți de făcut este să citiți ”ghicitoarea” și apoi să oferiți răspunsul corect. În cazul în care nu știți răspunsul, mă bazez pe părinți că vă vor oferi prima literă a cuvântului, ca un indiciu dintr-o…hartă de pirați!
Spun adevărul fără doar și poate. Aceasta e…SINCERITATE
Mă port frumos, mereu corect și tratez lumea cu… RESPECT
Sunt soare cald cu strălucire, căci port în mine doar…IUBIRE
Nu cred în al fricii miraj, eu știu mai bine: am…CURAJ
Tristețea nu m-a păcălit, pentru că eu sunt…OPTIMIST
În viață prima misiune, este să am…COMPASIUNE
Știu cum mă port și cum vorbesc și stiu să fiu mereu…MODEST
Când am prea mult din tot și toate, ofer cu…GENEROZITATE
Nu țip că vreau, în gura mare. Învăț mereu să am...RĂBDARE
Să reușești nu e ușor, însă eu sunt…ÎNCREZĂTOR
Fără prieteni nu se poate, deci eu cred în LOIALITATE
Sunteți pregătiți și de un atelier de creație?
Librarul cu Papion își dorește să ofere o alternativă în ceea ce privește petrecerea timpului, atât pentru copii cât și pentru adulți, iar contextul actual nu ar trebui să oprească acest crez. Chiar dacă acum este o librărie online, în continuare puteți găsi aici cărți pentru copii și activități care să vă facă poftă de lectură.
Așa că, acum, după ce am discutat despre Emma și Lily, ce ziceți, vreți și voi o Lily doar a voastră, care să vă poarte pe aripile imaginației? Dacă da, atunci haideți să îi dăm viață chiar cu mânuțele noastre.
Materiale necesare pentru a o realiza pe Lily
Veți avea nevoie de un unicorn desenat (îl găsiți la final de articol), de câteva CD-uri vechi și de o foarfecă (pe care vă rugăm să o folosiți doar sub supravegherea părinților). În plus veți mai avea nevoie de lipici-plici și de o ramă-babană în care să vă puneți noul desen.
Unicornul Lily- etape de lucru
Dacă aveți la îndemână tot ce vă trebuie și chiar și un părinte lângă voi, deși eu știu că voi copiii faceți toată treaba, atunci putem începe să lucrăm. Cu mânuțele curate, luăm foaia cu Unicornul Lily și grămejoara de CD-uri tăiate. Aplicăm lipici pe foaie și lipim bucățele de CD cât mai apropiate ca formă de cea a unicornului. Nu vă faceți griji dacă greșiți, dacă vă uitați cu atenție la Lily a noastră, veți vedea că nu e perfectă, dar e minunată tocmai pentru că este făcută de mânuțe mici și curioase. Așadar, chiar dacă greșiți, e Unicornul vostru, fiți creativi!
După ce ați aplicat toate bucățelele, înrămați cu grijă și păstrați pe noptieră ca să arătați tuturor ce unicorn frumos aveți voi. Sau și mai bine, trimiteți-mi și mie o poză, la Librarul cu papion, ca să văd și eu minunățiile voastre.
Poză șablon pentru Unicorn
”Librarul cu papion este un loc special unde iubitorii de lectură, mici și mari, vin pentru a trăi bucuria întâlnirii cu cărțile. Este acel loc care îți oferă confortul și siguranța de acasă, dar care totodată te invită să te abandonezi fără teamă în lumea fantastică a cărților. ”
Pentru că Librarul cu Papion oferă la ateliere tot ceea ce este necesar, ofer și eu, ca un bun prieten, imaginea pe care am construit activitatea de realizare a Unicornului Lily la acest atelier…virtual.
Vă rog să o descărcați cu click dreapta și să o salvați în calculator. Imprimați-o și dați frâu liber distracției.
Vă urez succes! 🙂
Articol realizat pentru proba nr. 12 Spring SuperBlog 2021- Povestitor, cititor și prietenul copiilor
Sponsor: Librarul cu Papion
Felicitari, un articol excelent si daca Librarul cu papion ar mai avea un spatiu fizic cu siguranta te-am chema sa povestesti copiilor si sa faci ateliere cu ei, dar poate reusim asta si online 🙂
Ai din partea noastra 99 de puncte si locul 2
Vă mulțumesc tare mult pentru apreciere! A fost o bucurie și o plăcere să scriu acest material. Vă urez succes, sper să reveniți în offline curând ca să bucurați din nou copiii și părinții 🙂